Proiectele au contribuit semnificativ la reducerea poluării cu plastic în zonele râurilor și locurile sensibile (cele vizate de locuitori și folosite de regulă pentru aruncarea deșeurilor), protejând biodiversitatea locală și îmbunătățind gestionarea deșeurilor prin implementarea unor sisteme de colectare și reciclare. Campaniile educaționale și activitățile comunitare au dus la o schimbare vizibilă de atitudine în rândul localnicilor și turiștilor, cu un răspuns deosebit de pozitiv din partea copiilor și tinerilor. Colaborarea cu autoritățile locale a fost esențială, iar implicarea voluntarilor a fost remarcabilă. Proiectele au demonstrat că adaptabilitatea, o planificare clară și intervențiile personalizate pentru fiecare comunitate sunt cheia succesului. În ansamblu, impactul a fost unul pozitiv, dar rămâne nevoie de acțiuni continue pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.

Proiectele implementate au generat experiențe unice și rezultate semnificative, precum regata cercetașilor pe Dunăre, expediții de monitorizare a deșeurilor cu caiacul pe Siret, studii despre microplastic în pești și debutul colectării selective în sate unde aceasta nu exista anterior. Tinerii au fost implicați activ în huburi educaționale, caravane informative și inițiative civice, iar mulți dintre ei au căpătat abilități esențiale precum asumarea responsabilității și colaborarea cu autoritățile. Conștientizarea a fost un element central al tuturor proiectelor, adresându-se în special elevilor, profesorilor și iubitorilor de natură, pornind de la ideea că poluarea apare, în majoritatea cazurilor, din lipsă de informare, nu din rea intenție. Colaborarea eficientă cu unele UAT-uri, implicarea localnicilor și acțiunile de advocacy demonstrează că schimbarea este posibilă prin educație, exemplu și efort colectiv.

În comunitățile mici, rurale și urbane, proiectele implementate de grupurile de inițiativă au vizat educația ecologică, colectarea selectivă și implicarea locală, într-un context în care mobilizarea cetățenilor și a autorităților a reprezentat o provocare majoră. Aceste inițiative au inclus ateliere, campanii de informare, ecologizări și montarea de pubele în zone cheie, gestionate ulterior de firme de salubritate prin acorduri cu autoritățile locale. Un exemplu de succes este crearea unui centru de colectare selectivă de către o organizație locală. De asemenea, proiectele au pus în valoare zone cu potențial turistic (Galați, Giurgiu, Bradu, Islaz), transformându-le în spații curate și atractive pentru comunitate. Colaborarea cu instituții precum ARBDD, Romsilva, primării și școli a fost esențială, iar multe comunități și școli cer acum continuarea și extinderea acestor intervențiilor din proiecte. Un grup de inițiativă s-a transformat în asociație, generând noi nuclee civice, ceea ce subliniază impactul sustenabil al acestor acțiuni.

În cadrul intervențiilor în proiecte, s-au adus îmbunătățiri în infrastructura de colectare selectivă prin amplasarea de coșuri în mai multe localități, în zone populate, contractarea agenților de salubritate în comunități în care nu exista un astfel de contract, devenind modele replicabile și pentru alte zone, ulterior implementării proiectelor. S-a dezvoltat o platformă digitală, Panoul de Bord pentru sesizarea problemelor legate de deșeuri și pentru a crește gradul de implicare a cetățenilor. Tot în această direcție, implicarea civică s-a extins prin înființarea a grupurilor de inițiativă în comunitățile vizate de proiecte.